Bun venit la Casa Lucretia, gazda ta in Bucovina!
Romanian  English  Deutsch

Noutăţi

Oferte speciale şi programe

 

Anunt important!

Casa si terenuri de vanzare

Asociatia de turism Vama-Bucovina
Asociaţia Turistică Vama-Bucovina
Pagina nu a fost gasita!

Pagina nu a fost găsită !

Momentan nu vă putem afisa această pagină din motive tehnice sau din cauză că aceasta nu există pe server.
Vă mulțumim pentru întelegere!


Navigare înapoi la prima pagină

Bun venit la Casa Lucretia!

Muzeul "Arta Lemnului" Câmpulung Mold.

Muzeul, situat în zona centrală a municipiului Cîmpulung Moldovenesc, reprezintă o adevărată capodoperă a culturii româneşti din secolele XVIII şi XIX. A fost inaugurat în iunie 1936, iar pentru realizarea acestuia au contribuit Constantin Leontieş, I.H. Sîrghie, Ilie Veslovschi, Ion Pîşlea şi, mai ales, muzeograful Constantin Brăescu.

Înfiinţat ca Muzeu de Etnografie şi Ştiinţele Naturii şi reprofilat în 1970 drept Muzeul "Artei Lemnului", la iniţiativa actualului director Marcel Zahariciuc, el are la bază colecţiile etnografice alcătuite de Ion Ştefureac şi C. Brăescu. "În anul 1936, muzeul avea 2.000 de colecţii grupate în colecţii de port popular, istorie, documente, fotografii, arta lemnului, mobilier.

Astăzi, muzeul deţine peste 15.000 de colecţii, predominante fiind cele referitoare la civilizaţia lemnului şi portul popular, reprezentînd cultura tradiţională a lemnului din zona Cîmpulungului", ne-a spus directorul lăcaşului de cultură, Marcel Zahaniciuc.

Adăpostit într-o clădire monument de arhitectură, construită pe la 1900, Muzeul "Arta Lemnului" din Cîmpulung Moldovenesc surprinde prin valori de neegalat, prin unicitatea unor piese relevînd măiestria meşterilor populari. Colecţiile muzeului sînt dispuse pe ocupaţii şi meşteşuguri, pe o întindere de 1.822 de metri pătraţi, în 26 de săli de expoziţii, pornind de la prelucrarea lemnului pînă la operele marelui maestru Gheorghe Apostu. Încă din prima sală a expoziţiei, privirea îţi este captată, alături de uneltele de prelucrare a lemnului şi de măiestria artistului, a creatorului anonim, care se perpetuează pe tot parcursul expoziţiei de bază, dovedindu-se împletirea artei cu utilitatea obiectelor. Muzeul este organizat tematic şi reprezintă o imagine a prelucrării lemnului de la diferite esenţe lemnoase, uneltele destinate tăiatului lemnului în pădure şi prelucrării lui, dar şi tehnici de ornamentare, forme şi motive decorative. Colecţia obiectelor de stînă reprezentată prin doniţe, cupe în chip de pasăre, braie pentru bătut brînza, bîte crestate, linguri, lacre, mobilerul casnic ţărănesc, dar şi unelte tradiţionale, printre care: plug, grapă, lopată, toate din lemn. Acestea sînt doar cîteva dintre atracţiile turistice ale muzeului. În afara expoziţiilor de bază mai există şi o secţie în aer liber care cuprinde nouă monumente de arhitectură, printre care se evidenţiază Casa "Latiş" din Cîmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, şi Casa "Huţulă" din Ciumîrna, unde masivitatea lemnului dă impresia de multă eleganţă şi armonie. Muzeul mai deţine o secţie în comuna Fundu Moldovei, o donaţie a familiei Andronicescu, care cuprinde în afară de casa propriu-zisă, făcută special pentru Muzeu, şi o impresionantă colecţie de obiecte, de la istorie pînă la portul popular. Un punct de atracţie pentru iubitorii de şah îl constituie placa de şah din curtea Muzeului care se întinde pe 100 de metri pătraţi şi care oferă posibilitatea turiştilor să joace şah cu piese reprezentînd figuri din basmele româneşti, în mărime naturală.

De asemenea, muzeul mai oferă vizitatorilor posibilitatea de a se iniţia în diferite activităţi, cum ar fi confecţionarea draniţei, a solzilor de draniţă, a preparării produselor din fructe de pădure. "În ce priveşte ponderea turiştilor, cei mai mulţi care trec pragul Muzeului sînt cei străini, în special francezi, germani, italieni, spanioli şi olandezi. Rămîn profund încîntaţi de colecţiile Muzeului, de colecţia de artă huţulă, carul de munte pentru transportul vinului vechi de 400 de ani, obiectele de stînă, armele şi sculele de vînătoare, mobilierul ţărănesc, obiecte de uz casnic, dar şi de rafinamentul artistic cu care au fost realizate aceste piese. O preocupare deosebită a noastră este aceea de a colabora cu parteneri, în special din Franţa şi Germania, pentru organizarea unor laboratoare etnologice cu teme ca: Dulgherii la lucru, Prelucrarea draniţei, Lemnul de rezonanţă în construcţie şi luterie", a precizat directorul Zahariciuc. Nume sonore ale vieţii politice şi culturale din ţară şi străinătate le găsim însemnate în "Cartea de Aur a Muzeului judeţului Cîmpulung", în paginile căreia şi-au exprimat cuvinte de laudă, respect şi apreciere despre acest lăcaş de cultură, din 1936 şi pînă în zilele noastre. "Este în interes public ca Muzeul să fie ocrotit, finanţat, dezvoltat pentru generaţiile actuale şi viitoare", sînt cuvintele Cătălinei Marin de la Institutul de Memorie Culturală Bucureşti sau "Toată admiraţia pentru acest veritabil lăcaş de cultură", după cum spunea ministrul Mihai Răzvan Ungureanu.

"Muzeul Arta Lemnului este o adevărată enciclopedie a acestei străvechi arte exprimând şi tîlcuind artistic universul vieţii ţărăneşti", scria şi Graţian Jucan.

 

Contact         Hartă Site         Noutăţi         Informaţii utile